Mărarul este o plantă aromatică care are multe și valoroase proprietăți terapeutice și, în scop medicinal, se folosesc și semințele și frunzele.

Proprietăți

• Calciu
• Fier
• Magneziu
• Vitamina C
• Mangan
• Compuși antioxidanți: monoterpeni ( carvon, anetofuran, limonen ); flavonoide ( vicenină, kaempferol )

Uleiurile volatile din mărar au capacitatea de a ajuta la neutralizarea unor compuși cu potențial cancerigen precum benzopirenii, care se regăsesc în fumul de țigară și în fumul produs de cărbunii pentru grătar. Conform studiilor, acestea pot preveni și creșterea bacteriilor.

Grație conținutului bogat de calciu, mărarul contribuie la conservarea densității osoase, mai ales în perioada de menopauză, atunci când femeile sunt mai predispuse la osteoporoză.

Important! Esențele aromatice din mărar se pierd prin prepararea termică, astfel că este indicat să adăugăm frunzele în mâncăruri la final.

Iată care sunt cele mai importante proprietăți ale semințelor de mărar, conform fitoteraputului Ovidiu Bojor:

• Tonice
• Aperitive
• Carminative
• Diuretice
• Stomahice
• Laxative
• Sedative
• Expectorante
• Emenagoge
• Antispastice

În ce boli ajută această plantă?

Conform doctorului Marc Bosquet, semințele de mărar au capacitatea de a tonifica stomacul și intestinele și pot fi folosite sub formă de ceai în:

• Balonare
• Sughiț
• Vărsături
• Dereglări menstruale
• Gaze stomacale
• Insomnie

Rețetă de ceai din semințe de mărar

La 1 cană cu apă clocotită se folosește 1 linguriță de semințe de mărar și se pot consuma câte 2 sau 3 căni de ceai pe zi.

Alte leacuri cu mărar

Frunzele de mărar, la fel ca semințele, au efecte diuretice și aperitive și pot fi folosite în spasme digestive, gaze, viermi intestinali și aerofagie, sub formă de infuzie: câte o cană, la o oră după masă.

Ceaiul din frunze de mărar, preparat prin fierbere, poate fi dat și copiilor contra colicilor, însă în doze mici de 1-2 linguri, după masă sau pot fi puse în biberon.

De asemenea, se poate consuma ceaiul contra hemoroizilor. Tratamentul poate fi completat de spălături externe cu o fiertură concentrată din semințe de mărar. La 200 ml de apă se folosesc 20 de grame de semințe și se fac aceste spălături o dată la 2 zile, timp de 8 zile.

Pentru pielea uscată, se poate stropi fața cu ceai de mărar care împiedică deshidratarea.

Contra oboselii, se recomandă băile generale cu mărar.

Frunzele de mărar aplicate pe sâni, sub formă de cataplasmă, reduc excesul de lapte matern. Contra inflamațiilor oculare și contra conjunctivitei, se poate folosi o loțiune preparată din semințe și frunze de mărar.

Împotriva insomniei, se poate încerca următorul remediu:

Se fierbe o linguriță de semințe de mărar împreună cu o cană de lapte, după care se strecoară și se bea seara înainte de culcare.

în 2014, nutriționistul britanic Mike McIness a publicat o carte numită „Dietă cu miere” în care recomandă consumul de miere seara. Cartea este bazată pe două idei principale: obezitatea modernă este cauzată de proasta calitate a somnului și de consumul excesiv de carbohidrați și zaharuri rafinate ( nu de grăsimi ).

Mierea este plină de bioflavonoide, nutrienți și acizi organici și este metabolizată diferit de zaharurile rafinate: aceasta re-aprovizionează ficatul înainte de culcare și îl oferă creierului energie în timpul nopții.

Potrivit studiilor realizate pe fructoză de la Universitatea Birmingham, aceasta este un tip de zahăr-cheie care ajută la refacerea ficatului, motiv pentru care toate băuturile sportive conțin fructoză.

Mike McIness, fiind nutriționist sportiv, a descoperit că mierea este cel mai bun aliment care poate susține ficatul în timpul exercițiilor fizice și a perioadei de recuperare. Motivul pentru care un atlet se prăbușește este lipsa de combustibil din ficat.

Astfel, când luăm cina foarte devreme, creierul este forțat să activeze hormonii de stres și acest lucru duce la creșterea hormonilor orexigeni, care stimulează apetitul.

McIness susține că ficatul trebuie reaprovizionat și seara înainte de culcare. Când luăm masa în jurul orei 18:00 sau 19:00, ficatul rămâne fără combustibil suficient pentru a susține activitatea creierului în timpul nopții.

Creierul creează senzația de foame, căutând noi resurse de energie și nu stomacul care vrea mai multă mâncare.

Astfel, 1 sau 2 linguri de miere înainte de culcare vor face rezervele de glicogen ale ficatului și, implicit, rezerva de energie a creierului, ajutând la instalarea unui somn recuperator.

Potrivit unui studiu de la Universitatea din Chicago, persoanele care dorm bine pierd mai multă grăsime în timpul dietei iar cei privați de somn au o scădere a masei musculare.

Pe termen lung, consumul de miere seara poate reduce stresul, poate îmbunătăți memoria și capacitatea de concentrare și ne poate proteja de daunele cauzate de îmbătrânirea mentală și de boli precum Parkinson sau Alzheimer.

Această rețetă este utilizată la „Northwest Indian Treatment Center” pentru ameliorarea simptomelor provocate de tensiune musculară, leziuni atletice și artrită. Îmbăierea cu aceste ingrediente poate aduce ușurarea durerilor timp de câteva zile.

Iată rețeta și modul de preparare și utilizare

• 1 cană sare amară ( Epsom )
• 1 cană sare de mare
• 2 lingurițe pulbere de ghimbir
• 2 linguri bicarbonat de sodiu
• 20 picături de uleiuri esențiale: poate fi și un amestec de mentă, rozmarin, lavandă, ghimbir, eucalipt

Sărurile se amestecă cu bicarbonatul, cu pulberea de ghimbir și cu uleiurile esențiale, dacă acestea se folosesc.

Amestecul se păstrează într-un borcan de sticlă.

Se folosește jumătate sau 1 cană de acest amestec la 1 cadă cu apă caldă. Se adaugă în apa de baie și se amestecă până la dizolvare.
Durata băii este de 20 de minute.

Beneficii

Sarea amară și sarea de mare sunt bogate în magneziu și au efecte bune în bolile inflamatorii. În afară de faptul că reduc disconfortul și durerea, aceste băi cu sare ajută șa controlul inflamației sau chiar la stoparea procesului inflamator.

Au fost observate efecte bune în:

• Orhită
• Nervită
• Reumatism articular acut
• Gonoree

Conform unui studiu publicat în „International Journal of Dermatology”, în anul 2005, îmbăierea în apă cu săruri bogate în clorură de magneziu îmbunătățesc funcția barierei pielii și hidratarea. De asemenea, reduc asprimea și roșeața pielii, care sunt markeri ai inflamațiilor. Aceste efecte se datorează magneziului din sare.

În ceea ce privește ghimbirul, este un alt ingredient valoros pentru o baie calmantă, având și el proprietăți antiinflamatoare. Pune sângele în mișcare, încălzind corpul și provocând transpirație.

Unii spun că băile cu ghimbir ajută la ameliorarea simptomelor de gripă și de răceală, alții le folosesc pentru a-și detoxifia organismul, pentru calmarea stomacului, pentru îmbunătățirea circulației sangvine și metabolismului. Aceste băi cu sare și cu bicarbonat sunt și un remediu tradițional pentru psoriazis.

Precauții și contraindicații

• Nu sunt indicate persoanelor cu boli de ficat, diabet, hipertensiune arterială sau alte afecțiuni cardiace
• Nu sunt indicate persoanelor care iau medicamente pentru subțierea sângelui
• Tratamentul este contraindicat pe perioada sarcinii și copiilor mai mici de 2 ani

Ghimbirul poate provoca iritații la nivelul pielii, așadar se recomandă testarea toleranței pe o porțiune mică de piele înainte de a face baie cu ghimbir ( se face o pastă din apă și ghimbir măcinat care se aplică pe antebraț și se așteptă câteva minute, urmărind reacțiile )

Zicala „ un măr pe zi ține doctorul departe” are un sâmbure de adevăr în ea.

Conform unui studiu apărat în jurnalul academic „JAMA Internal Medicine”, este o legătură directă între consumul zilnic de mere și frecvența vizitelor la medic. La acest studiu au participat 8.399 adulți care au completat chestionare zilnic, cu alimente consumate în mod obișnuit.

Dintre ei, 753 (9%), au fost identificați ca fiind consumatori zilnici de mere, cu șanse mai mici de îmbolnăvire, spre deosebire de cei 7.646 (91%) non-consumatori.

Rezultatele au arătat: consumatorii de mere au avut nevoie de mai puține medicamente eliberate cu prescripție.
Așadar, deși un măr pe zi nu ține medicul departe, totuși, adulții care mănâncă un măr pe zi au nevoie sau folosesc mai puține medicamente.

Fără îndoială, mere sunt o gustare sănătoasă pe care o putem alege în locul ronțăielilor și dulciurilor din comerț. O dietă mai bogată în fructe și legume este o dietă care ne poate oferi mai multă protecție împotriva bolilor.

Consumul de mere – Beneficii

Merele au foarte multe fibre și antioxidanți. Aceste fibre solubile sunt importante: nu doar pentru digestie, ci și pentru scăderea colesterolului și pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și metabolice, precum diabet sau obezitate.

De asemenea, flavonoidele din mere au proprietăți antiinflamatoare și antioxidante. Un exemplu de flavonoid puternic găsit în mere este fisetină.

Acest antioxidant se găsește și în ceapă, castraveți și căpșuni.

Potrivit unui studiu, fisetina a extins durata de viață a șoarecilor bătrâni, acest efect fiind ulterior confirmat și pe oameni.

Polifenolii din mere sunt alți antioxidanți importanți ca efect anti-obezitate. Conform unei recenzii realizate pe studii clinice, in vitro, epidemiologice și pe animale, merele și produsele din mere ajută la scăderea greutății corporale.

Experimentele pe oameni au arătat că sucul de mere și merele (240-270 mg / zi ) au dus la pierderea în greutate la persoanele supraponderale.

Un alt beneficiu important al consumului regulat de mere este prevenirea astmului.

Două studii, care au inclus peste 3000 de persoane, au arătat că merele scad riscul de astm și îmbunătățesc sănătatea pulmonară. Persoanele care mănâncă 5 mere / săptămână au parte de o sănătate respiratorie mai bună.

În una dintre cărțile sale cu rețete pentru sănătate și frumusețe, dr. Marc Bosquet face referire la acest sirop de varză, un leac simplu pentru afecțiunile respiratorii. Cei mai mulți dintre noi știm cât de sănătoasă este varza și o consumăm în stare crudă, adesea sub formă de salată.

Siropul de varză recomandat de dr. Bosquet este mai puțin cunoscut, însă autorul susține că, pentru a avea efect terapeutic, uneori varza trebuie fiartă. În acest sens, propune și o rețetă simplă care se poate folosi pentru afecțiuni pulmonare.

Sirop pectoral de varză – Rețetă, mod de preparare și de administrare

Notă: din punct de vedere terapeutic, cea mai eficientă este varza roșie.

• 60 g varză
• 1 L apă
• 70 g miere

Varza se spală foarte bine, se toacă mărunt și se pune pe foc într-o cratiță, împreună cu 1 L de apă.

Notă: farmacistul Ovidiu Bojor are aceeași rețetă, însă recomandă doar 500 ml de apă.

Se fierbe varza pentru 20 de minute, după care decoctul se strecoară. După ce se răcește, se adaugă mierea și se amestecă energetic cu un tel, până la omogenizare. Siropul astfel obținut se poate folosi în bolile plămânilor: ajută la fluidificarea secrețiilor bronșice și la eliminarea lor.

În tuse și răgușeală, poate fi util și ceaiul simplu de varză, spune preotul Iov Burlacu, rețetarul de la Neamț. Recomandă atât frunzele cât și miezul de varză la prepararea ceaiului.

Nici consumul de varză crudă nu trebuie neglijat, prin care putem beneficia de conținutul de sulf. Se recomandă 300-400 de salată de varză pe zi, simplă sau combinată de exemplu cu morcov.

Varza – Beneficii

• Este bogată în sulf, fosfor, calciu, vitamine: C, K, U
• Are efecte remineralizante și revitalizante
• Are efecte pectorale: varza roșie – bronșite, laringite, catar respirator, astm
• Are efecte diuretice: reduce ascita, litiaza urinară, ciroza, edemele
• Este un remediu bun contra anemiei, gastritelor hiperacide, ulcerului gastric și peptic, viermilor intestinali ( 20-30 ml suc de varză crudă / zi )
• Are acțiune antidiabetică

Există medici endocrinologi care prescriu pacienților cu boli ale tiroidei seleniu. Unele studii confirmă efectele benefice ale acestui mineral asupra glandei tiroide, mai ales în cazul tiroidei autoimune care este o afecțiune cunoscută și sub numele de tiroidită Hashimoto.

Persoanele care suferă de tiroidită autoimună prezintă niveluri foarte mari de anticorpi TPO, care atacă tiroida ca pe un corp străin. Acest atac constant cauzează inflamații și o distrugere graduală a foliculilor din glanda tiroidă.

Nu există nici un medicament capabil să reducă nivelul anticorpilor odată ce aceștia au crescut foarte mult. Medicul endocrinolog va solicita o ecografie a glandei tiroidei anual, împreună cu analizele hotmonului THS. Dacă THS are un nivel normal, atunci glanda tiroidă se încă se apără bine împotriva ataului anticorpilor, așadar în acest stadiu medicul nu va prescrie încă nici un medicament.

Tiroidită autoimună poate evolua spre hipotiroidism sau spre hipertiroidie. Când THS scade sau crește, se intervine cu medicamente pentru a corecta nivelul hormonilor.

Potrivit unui nou raport, suplimentele cu seleniu ajută la inhibarea producției de anticorpi TPO la persoanele cu tiroidă autoimună, inclusiv la cei cu niveluri bune ale seleniului seric.

Conform cercetătorilor francezi, de la Departamentul de Boli Endocrinologice și Metabolice , nivelul seleniului din corp are un impact important asupra dezvoltării de patologii tiroidiene.

Această legătură nu este una întâmplătoare: tiroida este organul cu cel mai mare conținut de seleniu per gram de țesut. Cele mai multe studii realizate pe acest subiect arată că suplimentarea cu seleniu are efecte benefice asupra sistemului imunitar și asta datorită faptului că acest mineral reglează producția de specii reactive de oxigen și a metaboliților lor.

În afară de faptul că reduce nivelurile anticorpilor anti-tiroidieni, seleniul reduce și inflamația și previne și daunele asupra țesuturilor tiroidei. De asemenea, îmbunătățește structura ecografică a tiroidei.

Conform unui studiu realizat de chinezi, seleniul protejează tiroida prin faptul că persoanele cu un nivel scăzut de seleniu din sânge au un risc mai mare de boli tiroidiene. Autorii studiului au arătat că ceaiul verde, care este bogat în seleniu, a avut cel mai bun efect în reducerea riscului de hipotiroidism, cu 38%, și de hipotiroidism subclinic, cu 45%.

Care sunt alimentele bogate în seleniu?

Pe termen lung, încă nu se cunosc efectele suplimentării cu seleniu. Așadar, nu este recomandat să luăm seleniu pe cont propriu, chiar dacă suferim de o afecțiune tiroidiană.

Dacă medicul nu recomandă suplimente cu seleniu, cel mai bine este să luăm acest mineral din dietă:

• Cod
• Ton
• Somon
• Carne de pui
• Ouă
• Nuci braziliene
• Carne de miel
• Carne de curcan
• Ovăz
• Orez brun
• Stafide
• Nuci
• Ciuperci
• Semințe de floarea-soarelui

Pentru a îmbunătăți nivelul seleniului, 1-2 nuci braziliene pe zi sunt suficiente.

Această rețetă este una din sumedenia de leacuri băbești care au rezistat de-a lungul timpului, fiind practicată încă și astăzi.

Încrederea în remedii naturale nu a slăbit. Din contră, pare să crească mai ales acum, în contextul amplorii pe care a luat-o industria farmaceutică.

Tot mai multe persoane aleg să se trateze naturist, cu ajutorul alimentelor și plantelor pe care le folosesc atât extern, cât și intern. Metoda des practicată în medicina tradițională sunt compresele și cataplasmele. Este important de știut că există o diferență între cele două.

Ce este cataplasma?

Cataplasma înseamnă aplicarea directă a unei plante, proaspete sau crude, pe piele. Compresa presupune aplicarea unui material, precum pânza de exemplu, înmuiat în prealabil într-un extract precum tinctură, ceai sau fiertură de plante.

Atât compresele, cât și cataplasmele și pudrele se folosesc doar pe durate scurte. De altfel, nici nu au o durată prea mare de valabilitate, așadar trebuie preparate întotdeauna proaspete și trebuie înlocuite în mod regulat.

Ele ajută în tratamentul mai multor afecțiuni externe, însă acționează și la nivel intern:

• Artrită
• Răni
• Vânătăi
• Entorse, luxații
• Mastită
• Infecții, furuncule, abcese
• Dureri reumatice, musculare
• Ulcere diabetice
• Chisturi

Pe durata tratamentului, pacientul trebuie să stea nemișcat cel puțin 30 de minute. Pentru rezultate bune, se aplică de mai multe ori pe zi.

Cele mai utilizate plante în prepararea cataplasmelor sunt ceapa, varza și brusturele.

Cataplasmă cu varză și tărâțe – Recomandat de doctorul în științe biologice Gheorghe Mohan

• 1 varză medie de 500 grame
• Apă
• Tărâțe
• 2 cepe

Se toacă mărunt cepele și varză și se pun la fiert în puțină apă până se înmoaie, moment în care se adaugă și tărâțele, cât să se obțină o pastă moale. Pasta astfel obținută se întinde pe o bucată de pânză care se aplică pe regiunea afectată.

În ce boli ajută?

Conform autorului, această cataplasmă are bune efecte în nevralgii, lumbago și afecțiuni ale vezicii urinare. Aplicările externe cu foi de varză crudă stimulează circulația locală și elimină congestia limfatică, scăzând astfel inflamația sau umflătura prezentă. De asemenea, trag afară toxinele și puroiul din corp.

Alte indicații terapeutice

• Amigdalită
• Tumori
• Dureri articulare
• Infecții pectorale
• Umflături în jurul articulațiilor
• Mastită
• Sâni umflați din cauza alăptării, sâni crăpați
• Blocaje limfatice
• Sciatică
• Cangrene
• Furuncule
• Abcese
• Nevralgii
• Dureri musculare
• Dureri nervoase
• Arsuri
• Amigdalită
• Infecții ale pielii
• Mușcături de insecte
• Acnee
• Diaree
• Varice
• Pleurezie
• Afecțiuni ale vezicii urinare
• Dureri intestinale
• Crize de ficat
• Dizenterie
• Erupții ale pielii
• Eczeme
• Hemoroizi

Ceaiul de salcie este unul dintre cele mai bune ceaiuri în ceea ce privește calmarea durerilor reumatice și scăderea febrei.

Pe bună dreptate, salcia este supranumită „aspirina naturii”, fiind bogată în salicină și compuși derivați.

Cele mai mari cantități de salicină se găsesc în coajă sau în scoarță, iar speciile cele mai bogate în această substanță sunt următoarele: Salix fragilis și Salix purpurea.

Salicina din scoarța de salcie are capacitatea de a reduce durerile și inflamațiile, deoarece are acțiune similară aspirinei din farmacii. Comparativ cu aspirina sintetică, se presupune că are un efect mai blând asupra stomacului, întrucât salicina se stransformă în acid salicilic în corp.

Acidul salicilic rdduce producția de prostaglandine din nervi, care sunt asemănătoare hormonilor și care controlează sistemul imunitar și inflamația din articulații. Prin această scădere, acidul salicilic reduce disconfortul și durerea.

Totodată, acidul salicilic este renumit pentru proprietățile sale analgezice și antipiretice, fiind utilă în febră, dureri și răceli și folosită încă din Antichitate. Academicianul Ovidiu Bojor recomandă salcia în insomnie, febră, dureri reumatice și uterine.

Conform studiilor făcute pe pacienți cu dureri de spate, scoarța de salcie este mai eficientă decât placebo. Poate ajuta la atenuarea durerilor articulare datorită efectelor sale antiinflamatoare. Scoarța de salcie este utilizată de femei pentru a reduce crampele din perioada menstruală.

Iată cum se prepară acest ceai + mod de administrare

Pentru a prepara acest ceai, se folosește scoarța și nu frunzele. Se mărunțește coaja uscată și se fierbe în apă, timp de 20 de minute. La 1 cană de apă se pun 2 linguri de coajă uscată și mărunțită.

Acest ceai nu se consumă în doze mari: 5-6 linguri pe zi sunt suficiente.

O altă formă de administrare a scoarței de salcie este sub formă de pulbere, care se obține prin măcinarea cojii cu râșnița electrică de cafea.

Se recomandă jumătate de linguriță din această pulbere, de 3 ori pe zi.

Precauții și contraindicații

Este contraindicată persoanelor care

• Au alergie sau sensibilitate la aspirină, la acidul salicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene
• Iau medicamente pentru subțierea sângelui ( anticoagulante ) sau beta-blocante
• Suferă de ulcere gastrice, astm, ulcere stomacale active, boli grave de ficat sau rinichi
• Au probleme de coagulare a sângelui
• De asemenea, este contraindicată femeilor gravide și copiilor sub 16 ani.

Acest preparat este un leac simplu și ușor de preparat în casă și este util în nenumărate afecțiuni. Există două rețete: una cu vin alb și una cu vin roșu, ambele prezentate mai jos.

Beneficiile cepei

Ceapa are puternice efecte diuretice. Recomandarea fitoterapeutului Ovidiu Bojor este consumul de ceapă în edeme, ascită, ciroză, pericardită, reumatism, azotemie, gută, pietre urinare și retenție de apă.

Totodată, ceapa este benefică și în caz de tuse, catar bronșic, diaree, enterite, răgușeală și colite. Consumul de ceapă poate ajuta la reducerea concentrației de colesterol și trigliceride, contribuind astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Scade ușor și tensiunea arterială și împiedică formarea cheagurilor de sânge.

Plantele din familia Allium, precum prazul, ceapa și usturoiul, conțin compuși cu proprietăți anticancerigene iar consumul lor a fost asociat cu un risc mai muc de cancer colorectal și de stomac.

Potrivit unui studiu realizat pe 24 de femei de vârstă medie și postmenopauzală, 100 de ml de suc de ceapă pe zi, timp de 2 luni, a îmbunătățit densitatea minerală osoasă.

Datorită acțiunii antimicrobiene, ceapa are capacitatea de a combate bacterii puternice precum Helicobacter pylori, E. coli, Stafilococul aurie și Pseudomonas aeruginosa, Baccilus cereus, inclusiv cel rezistent la meticilină.

Vin de ceapă – Cu vin alb

• 100 g miere
• 1 L vin alb
• 5 cepe

Cepele se curăță de coajă după care se toacă mărunt și se pun într-un borcan de sticlă, de 1 L. Se toarnp și vinul și se adaugă și mierea de albine. Ca mierea să de dizolve mai ușor, vinul se poate încălzi un pic și se poate amesteca cu mierea înainte.

Borcanul se închide ermetic și se lasă totul la macerat timp de 8 zile. Ulterior, se strecoară lichidul și se transferă în sticle.

Se recomandă administrarea ca un vin medicinal, în doze mici: 50 ml de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale.

Indicații terapeutice

• Astenie
• Probleme cu circulația sangvină
• Retenție de apă

Vin de ceapă – Cu vin roșu

• 2 cepe
• 500 ml vin roșu

Cepele se curăță de coajă după care se taie în sferturi și se introduc într-un borcan. Se toarnă și vinul, se închide ermetic borcanul și se lasă la macerat timp de 7-8 zile, într-un loc răcoros. Ulterior, se filtrează și vinul obținut se păstrează la frigider, în sticle.

De asemenea, se pot consuma și bucățile de ceapă, de exemplu în salate sau mâncăruri.

Se recomandă 50 ml de 1-2 ori pe zi iar pentru persoanele vârstnice, doar 20 ml.

Indicații terapeutice

La pacienții cu diabet, poate ajuta la reglarea zahărului din sânge. Reduce insomnia, constipația și urinările frecvente din timpul nopții.

Precauții și contraindicații

Din cauza alcoolului, vinurile medicinale nu sunt indicate persoanelor cu boli de ficat, ulcere gastrice sau duodenale sau cu gastrită hiperacidă. A se evita și de către persoanele cu tensiunea arterială crescută.

Această salată este o rețetă inspirată din bucătăria rușilor și ucrainenilor, se numește „МЕТЁЛКА” în limba belarusă. Denumirea de „măturița” este una foarte sugestivă, salata ajutând la curățarea colonului și la pierderea în greutate.

Un alt beneficiu pe care ni-l aduce este întărirea sistemului imunitar, toate ingredientele folosite fiind bogate în fibre, antioxidanți, minerale și vitamine.

Această salată hrănește, detoxifică și tonifică organismul și este ideală în sezonul rece, atunci când aceste legume sunt în sezon și le putem consuma în stare proaspătă.

Iată rețeta și modul de preparare:

• Un sfert de varză ( albă sau roșie – cea roșie este mai bogată în antioxidanți )
• 1 măr
• 1 sfeclă roșie
• 1 morcov potrivit
• Pătrunjel verde
• Sare și piper după gust
• 2 linguri ulei de măsline
• 1 linguriță semințe de susan
• 1 lingură zeamă de lămâie

Legumele se spală și se curăță. Varza se taie fideluță și se pune într-un bol. Mărul, sfecla și morcovul se dau prin răzătoare. Este recomandat să se acopere tocătorul cu o folie de plastic atunci când se lucrează cu sfecla pentru a nu-l păta.

Uleiul se amestecă cu zeama de lămâie și cu semințele, într-un castronel. Legumele se amestecă, se toarnă dressing-ul peste ele. Se adaugă sare, piper și se amestecă ușor. La final, se presară și pătrunjel verde tocat mărunt.

Beneficii

Creșterea consumului de legume are doar beneficii: dietele bogate în legume au fost colerate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Potrivit unui studiu, persoanele care consumă multe legume în general ( ardei gras, morcov, roșii, varză roșie ) au un sistem imunitar mai bun și un status antioxidant mai bun.

Varza este una dintre cele mai sănătoase legume care merită inclusă mai des în meniu. Este o sursă bună de vitamina C, E, proteine și calciu. Conține compuși cu efecte farmacologice precum mircetină, polifenoli, quercetină și luteolină.

În medicina tradițională varza este folosită ca și un calmant pentru ulcer peptic, sindromul colonului iritabil și gastrită.

Conform studiilor recente, varza este utilă și împotriva cirozei hepatice, hepatitelor, cancerului și pancreatitei. Varza roșie, precum și morcovul, au demonstrat efecte antiinflamatoare, imunomodulatoare și anticoagulante, ajutând și la scăderea lipidelor din sânge.

De asemenea, morcovii conțin diverși antioxidanți precum acid ascorbic, carotenoide, polifenoli și poliacetileni, care au activități antiinflamatoare, antitumorale și antioxidante.

Foto: LaLena.ro